Un OM de nota 10, intr-o lume sub nota 5.

Elena Udrea marcheaza istoria.
Adevarul (odata spus), se comporta ca un cutremur. Zdruncina, scutura, face fisuri in tot ce e cladire (constructie) si, unele se pravalesc chiar in acele clipe, altele se surpa dupa doua-trei zile iar altele, desi raman in picioare au "bulina rosie" in ele, ca o bomba cu ceas ce urmeaza sa detoneze din clipa in clipa.

Elena Udrea a tras (a marcat) o linie, o "linie zero", de la care (vrem - nu vrem) o sa se restarteze tot.
Nimic nu va mai fi (nu va mai ramane), ca inainte.
Din pacate, s-a convertit pe ea insasi intr-o alta Ană, auto-zidindu-se la temelia principiilor democratice in care crede.

Daca ar fi primit ea imputernicirea romanilor, ar fi facut acea "Romanie frumoasa" al carei li l-a infatisat, in campanie, atunci cand cu toata dragostea din lume.a mers intre ei.
Dar, in politica (mai ales in politica promovata de oameni ca Elena Udrea) e ca in dragoste: nu e suficienta doar vointa/dorinta uneia dintre parti (pentru a forma un "cuplu", un cuplu de forte") ci e nevoie si de vointa/dorinta celeilalte parti.


Romanul a preferat insa sa continuie a morfoli "painea" pe care a pomenito, a preferat in  locul unei necunoscute lui "Romania alt-fel" o arhicunoscuta "Romanie la fel", a preferat ca, in loc sa experimenteze gasirea unei scurtaturi (a unui drum de legatura spre "drumul bun", drumul spre al lui "acasa"), a preferat sa pasca iarba pe care a mai pascuto, sa continue mersul pe drumul gresit, afundandu-se astfel si mai mult in datorii in fața neiertatorului "Timp", datorii pe care el (Timpul) nu le uita si nu le sterge nimanui, niciodata.

Ratiunea de a fi a noastra, a oamenilor, este "sa tinem pasul cu Timpul". Pasii cu timpul se pot (cu efortul omului care ar face in toata viata lui cate un pas pe secunda)), tine sau se poate (cu usurinta) pierde teren (ramane in urma)
Adevarata recunoastere si recunostinta nu pot veni spre tine (vin ele dar . . . . nu au "leac") decat din partea "clonelor" tale, din partea celor "asemanatori tie". Cel putin intr-atat cat am putut explora eu, se vede ca ar exista rezerve (umane) care sa alimenteze cresterea semintei pe care (iata) ai pus-o tu in brazda pamantului romanesc.
Dai continuare muncii ce s-a facut sub presedentia presedintelui nostru (Traian Basescu) si desi era constituit un nucleu-inceput al democratiei romanesti, mai vii si tu si-i dai intarire sadindu-ti sufletul in peretii acestei constructii ce se numeste PMP, si care va fi, ca un pom fructifer . .  pe care nu degeaba (ci cu folos) il sadesti.
In nume personal, zic doar atat: consideratie deplina, respect!